Pitesti,
str. Pasajul Egalitatii nr. 3
Tel. 0348.445.462
Fax. 0348.445.463
Mail: 24deminute@gmail.com
Fondat in 2008 | Director: Silviu Popescu | Luni, 5 ianuarie 2009 | Arges | Arhiva | Quality News
Cauta:
Sondaj
Credeti ca monahia ar face bine Romaniei ?
Horoscop
24 de minute
Parteneri
• Reportaj
Obiceiuri de Boboteaza 24 DE MINUTE: Pitesti - 2009.01.05
Obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza se serbeaza in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara.

in ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Se asterne o fata de masa, aleasa special, sub care se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se aseaza bulgari de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac si multe altele.

Nimeni atinge mancarea pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, iar imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate se adauga in hrana animalelor pentru a le proteja de boli si pentru a fi bune de prasila.

Exista si obiceiul ca dupa ce preotul rosteste Troparul Botezului si stropeste cu agheasma in casa si pe gospodari, este invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita se aseaza, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii. Busuiocul este folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

 in semn de rasplata se dadeau: bucate desagarului, bani preotului, nuci, mere si covrigi copiilor. Pe crucea parintelui, gospodina casei aseaza cel mai frumos fuior de canepa. Fuiorul are multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

 

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa. Acestea erau pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii. Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele. La fel se proceda si cu agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. Traditia spune ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii Ajunului Bobotezei despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Certurile in casa erau interzis si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge primul.

 

Boboteaza - sfinitirea apei

in ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg, unde sa fie cel putin o fantana, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. in jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios la care participa toata comunitatea.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata acum in agheasma, fiecare ia apa sfintita in vase de lemn sau de sticla. Se obisnuieste ca la drumul de intoarcere sa se strige "Chiraleisa", pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii. Deasemenea, credinciosii toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

 

Boboteaza - practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Intre obiceiurile specfice Bobotezei se numara si ritualuri de reinnoire a timpului calendaristic, la traditiile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. in Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca, ce avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi. Carbunii fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Tinerii cantau si dansau in jurul rugului facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte.  Ei sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea crezand ca astfel va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

in cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, merg pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminuscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.


Vizualizari: 698
Data aparitiei: 5 ianuarie 2009

Comentarii (0)
24 DE MINUTE nu este responsabil juridic pentru continutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

 

 


EDITORIALE:

Sumarul editiei 24 de minute de Luni, 5 ianuarie 2009
Economie
  • Benzinariile comercializeaza numai carburanti Euro 5
  • Argesenii au cea mai scumpa asigurare RCA
  • Sport
  • Retrospectiva sportiva 2008
  • Actualitate
  • Bancile, finantele si posta isi reiau activitatea
  • Au plecat dintre noi in 2008
  • La sfarsit de an, argesenii au colindat scene nationale
  • Petarde abandonate
  • Intre lux si uitare, turta dulce, amintirea copilariei
  • S-a terminat vacanta
  • Invatamant
  • Peste 95% din elevii au promovat la istorie si geografie
  • Schimbarea la fata a Ministerului Educatiei
  • Daca salariile profesorilor nu sunt majorate, sesiunea de toamna se va anula
  • Universitatea din Pitesti premiata de TOP Business
  • Finante
  • Organul fiscal competent la care contribuabilii vor solicita eliberarea cazierului fiscal
  • Modificari si completari pentru cazierul fiscal
  • Social
  • Romanii vor avea anul acesta 11 zile libere
  • Nascuti pe 1 ianuarie in Pitesti
  • Incendii in Arges
  • Amendati de sarbatori
  • Furt din Biserica «Sf.Anton»
  • Salariile si pensiile nu au fost marite
  • Reportaj
  • Obiceiuri de Boboteaza
  • Cultura
  • Linz si Vilnius, Capitale Europene Culturale in 2009
  • Bancuri
  • Inca un banc cu blonda
  • Cu olteni si moldoveni
  • Musca si berea
  • Gheorghe


  •   Luni, 5 ianuarie 2009   Publicitate | Abonamente | Contact |
    Copyright 24 de minute - 2008 - 2018 | www.24deminute.ro | ISSN 2065 - 1015 | Programare: Datagram